Gasesc filmele lui Jean-Pierre Jeunet, destul de greu in a le descrie cu doar simple cuvinte. Visual, sunt atat de unice, incat este practic imposibil sa le compari cu altele, decat daca, “celelalte filme” ar fi tot ale lui Jeunet.

A Very Long Engagement (“Un long dimanche de fiancailles”) ii reuneste pe Jeunet cu Audrey Tautou, vedeta din cel mai cunoscut film al lui,”Amelie”. In acest film, actrita interpreteaza o tanara de la tara, Mathilde, care tinde sa creada ca iubitul ei, Manech (Gaspard Ulliel, “Strayed”), inca traieste, desi toata lumea din jurul ei, tinde sa ii dovedeasca contrariul. Asadar, povestea incepe in 1917, Primul razboi mondial abia se terminase, unde sute de mii de francezi isi sacrificasera viata pentru tara (scena fiind realizata printr-un montaj de flashbackuri). Intai, aflam de ce Manech impreuna cu alti patru soldati: Six Sous (Denis Lavant, “Lovers on the Bridge”), Ange Bassignano (Dominique Bettenfeld, “The Return of James Battle”), Benoit Notre-Dame (Clovis Cornillac,”Giles’Wife”), si Bstoche (Jerome Kircher, “My Place in the Sun”), au fost condamnati la moarte: s-au mutilat de buna voie, sperand, ca ranile lor, ii vor convinge pe superiori sa le de drumul acasa. Inainte de a ajunge la Bingo Crepuscule, o tabara militara aflata la granita, unde urmau sa fie executati, aflam, de asemenea informatii si depre vata lor de dinainte de razboi.

Odata ajunsi la Bingo Crepuscule, cei cinci soldati sunt eliberati de comandantul taberei respective (Tcheky Karyo, “Doberman”), care le ordona sa paraseasca zona. Imediat dupa, o batalie crancena izbucneste si aproape toti din Bingo Crepuscule sunt omorati, inclusiv Manech impreuna cu ceilalti condamnati.

Mathilde este informata de moartea lui, dar in adancul sufletului ei, nu vrea sa accepte, desi familia si cei din jurul ei, incearca sa ii explice ca rapoartele militare nu pot contine erori. Angajeaza un detective privat, Germain Pire (Ticky Holgado, “French Twist”), si il roaga sa o ajute s ail gaseasca pe Manech. Intre timp, Tina Lombardi (Marion Cotillard, “La vie en Rose”), incepe sa caute si execute un grup de supravietuitori ce ii cunoseau pe cei cinci condamnati.

Bazat pe romanu lui Sebastien Japrisot, “A Very Long Engagement” contine doze egale de drama, thriller si dragoste, si, cum era de asteptat, povestea este destul de complexa si necesita o concentrare destul de mare. Filmul este ca o panza uriasa, unde pictorul adauga continuu tuse, peste o pictura deja incarcata cu extraordinare efecte vizuale., facand povestea destul de greu de urmarit. Editarea coloristica, de exemplu, unul dintre marile siretlicuri ale lui Jeunet, este de-a dreptul covarsitoare.

Ca si in cazul lui “Amelie”, “A Very Long Engagement”, isi construieste povestea pe caractere singuratice, ce viseaza la lucruri nepalpabile, mereu in cautarea acelui ceva care sa le defineasca.

In 2005, “A Very Long Engagement” a castigat cinci Premii Cesar, inclusive pe cel de “Cel mai promitator Actor” (Gaspard Ulliel), si “Cea mai buna actrita in rol secundar” (Marion Cotillard). In acelasi an, filmul a fost nominalizat la Oscar pentru “Cele mai bune realizari in decoruri de film” (Aline Bonetto) si “Cea mai buna imagine” (Bruno Delbonnel).