In 1938, Julia Lambert (Annette Bening) este o superba si talentata actrita de 40 de ani, care troneazaa peste West End-ul londonez. Piesele ei, povestile de dragoste si replicile pline de istetime sunt adevarate succese, transformand-o pe Julia intr-una dintre cele mai iubite actrite ale timpurilor sale. Sotul ei, fostul actor Michael Gosselyn (Jeremy Irons) este un stralucit producator dramatic, aflat in spatele carierei de succes a Juliei. Ea pare a fi una dintre acele femei care le au pe toate – bogatie, talent si celebritate. Dar in teatru, ca si in viata, aparentele pot fi inselatoare.

Julia se apropie de un moment delicat al vietii sale. Este in culmea fumusetii fizice si a succesului profesional, dar este suficient de desteapta ca sa-si dea seama ca se transforma cu rapiditate intr-o “femeie care are o anumita varsta”. In curand, rolurile pe care le interpreteaza – atat pe scena cat si in afara acesteia – vor incepe sa se schimbe. Rolurile principale vor deveni secundare, pe masura ce tineretea si celebritatea Juliei se vor ofili. Mariajul sau de durata este mai degraba platonic – si ironic – decat romantic. Iar fiul sau, in varsta de 17 ani, este pe cale de a deveni adult, ceea ce nu face dcat sa-i aduca aminte ca cei mai frumosi ani ai sai nu se vor mai intoarce.

In timp ce face reflectii din ce in ce mai amare asupra destinului sau, un nou barbat isi face aparitia in viata Juliei. Tom Fennell (Shaun Evans) este un tanar american aratos si fermecator, care se prezinta ca fiind cel mai mare admirator al Juliei. Chiar daca ar putea sa-i fie fiu, el pare a gandi ca Julia este femeia ideala, si ii face curte cu o candoare al carei farmec nu poate fi negat. Julia cade prada farmecului sau si se trezeste prinsa in mrejele unei povesti de dragoste pasionale, care o face sa se simta frumoasa si plina de viata in fiecare zi. Este atat de fericita incat pierde din vedere un lucru evident: dragostea ei este condamnata inca de la inceput.

Tom este, la urma urmei, un pustan, si inca unul deosebit de abil. Dupa ce o face pe Julia sa-i cada la picioare si se bucura de avantajul banilor acesteia si de pozitia ei sociala, el isi indreapta atentia catre o femeie mai tanara – actrita debutanta Avice Crichton (Lucy Punch) – si are nerusinarea de a-i cere Juliei sa-si ajute rivala sa se lanseze. Cu o abnegatie si o umilinta care nu-i stau in fire, Julia accepta, si o distribuie pe tanara in noua sa piesa. In timpul repetitiilor, Julia pare ca se pregateste sa se retraga, tratand-o pe tanara actrita ca pe o potentiala inlocuitoare.

Dar in noaptea premierei, Julia demostreaza ca este o actrita de exceptie, mai buna decat si-ar fi imaginat cei din jur – amantul, familia, criticii. Rolul actritei care se pregteste sa-si ia ramas bun a fost cel mai mare succes al ei. Atunci cand urca pe scena si joaca ca nimeni alta, facand-o pe rivala ei sa izbucneasca in plans, Julia le arata tuturor ca ea este cea care-si controleaza cariera si viata. Mai frumoasa, mai convingatoare si mai implinita ca oricand, este gata sa-si accepte si sa-si sarbatoreasca maturitatea redescoperita.