Brazilposter
  • REGIA: Terry Gilliam
  • SCENARIU: Terry Gilliam, Tom Stoppard, Charles McKeown
  • PRODUCATOR: Arnon Milchan
  • IMAGINE: Roger Pratt
  • DISTRIBUTIE: Jonathan Pryce, Kim Greist, Michael Palin, Robert De Niro
  • PREMIERA: 20 februarie 1985

Bine-cunoscuta istorie a conflictului dintre regizorul Terry Gilliam si distribuitorul filmului “Brazil”, compania Universal, in care cineastul s-a opus lansarii pe piata a unei versiuni mult trunchiate, reusind in cele din urma sa-si promoveze propria versiune, tinde sa absoarba tot interesul pentru acest film, care are propriile calitati (si defecte), dincolo de statutul de eveniment aproape politic. Realizat, in mod semnificativ, in 1984, in paralel cu adaptarea de catre Michael Radford a romanului lui George Orwell, “Brazil” isi plaseaza actiunea “undeva in secolul at XX-lea”, intr-un stat opresiv imaginar, dar verosimil, care imbina cele mai rele trasaturi ale birocratiei britanice a deceniului al cincilea, paranoia americana a anilor 1950, cu totalitarismul stalinist sau fascist si cu relele deceniului al noualea (de pilda obsesia pentru chirurgia plastica). In timp ce masinaria statala a lui Orwell se bazeaza pe un sistem oribil si imposibil de supraveghere, cel mai groaznic aspect at societatii antiutopice imaginate de Gilliam este faptul ca ea nici macar nu functioneaza: povestea incepe cu o farsa – un gandac strivit cade in interiorul unei imprimante, asa incat un mandat de arestare ce se voia pentru inginerul terorist Tuttle (Robert De Niro) este emis pe numele nevinovatu-lui domn Buttle (Brian Miller), iar orasul profund utilitarist se descompune chiar si fara bombele teroriste – sponsorizate, poate, de stat – care fac, periodic, ravagii inspaimantatoare.

Ca si Winston Smith din “1984”, Sam Lowry (Jonathan Pryce) este un functionar de stat care, datorita unei povesti de dragoste, se alatura rebelilor si sfarseste prin a fi strivit de catre un caIau prietenos. Gilliam este insa preocupat mult mai mult de imaginar decat Orwell si creeaza pentru evenimentele sale un decor fantastic din care protagonistii nu pot scapa decat dand dovada de si mai multa fantezie. Sam isi imaginean (pe muzica cu inflexiuni latino-americane ce da titlul filmului) ca este un erou-cavaler angelic care se lupta cu creaturi asemanatoare unor ramasite a la “Monty Python” ale filmelor japoneze cu monstri uriasi, pentru a salva o printesa (Kim Greist), al carel dublu in viata reala este un sofer de camion hotarat sa faca tot posibilul pentru a razbuna raul facut lui Buttle si familiei sale.

Poate datorita contributiei la scenariu a scriitorului Tom Stoppard, Brazil este un film mult mai captivant decat majoritatea creatiilor cam simpliste ale lui Gilliam. Umorul negru sinistru si imaginile bizare (Katherine Helmond, de pilda in rolul unei matroane obsedate de ideea unei operatii de chirurgie plastica, cu o serie de palarii in forma de pantof pe cap) se alatura descrierii credibile – si, din pacate, bazate pe fapte reale – a unui regim care isi pune victimele sa plateasca pentru electricitatea si forta de munca utilizate pentru a le tortura, asa cum se intampla in cazul specialistului tata de familie de la sectia de “Cautare de informatii” (Michael Patin) sau al hartogarului disperat (Ian Holm). Intr-o privinta, cel putin, studiourile aveau dreptate – filmul este putin cam prea lung, cu ceva prea multe scene de farsa care il transforma aproape intr-un spectacol cam ieftin. Scena finala include o oribila procesiune funerara care trimite la mai multe intrigi secundare desfasurate in lumea “reala a filmului, inainte sa aflam ca este numai fantezia lui Sam in momentul in care mintea sa cedeaza definitiv sub tortura.

5 comentarii la “Brazil”

  1. mesaj de la: adrian
    Data: 20 Iunie 2010 la 21:16

    Comentariu…

  2. mesaj de la: admin
    Data: 20 Iunie 2010 la 19:58

    Comentariu…

    • mesaj de la: adrian
      Data: 20 Iunie 2010 la 21:15

      raspuns

  3. mesaj de la: Alt coment 1
    Data: 20 Iunie 2010 la 19:51

    Bine-cunoscuta istorie a conflictului dintre regizorul Terry Gilliam si distribuitorul filmului “Brazil”, compania Universal, in care cineastul s-a opus lansarii pe piata a unei versiuni mult trunchiate, reusind in cele din urma sa-si promoveze propria versiune, tinde sa absoarba tot interesul pentru acest film, care are propriile calitati (si defecte), dincolo de statutul de eveniment aproape politic. Realizat, in mod semnificativ, in 1984, in paralel cu adaptarea de catre Michael Radford a romanului lui George Orwell, “Brazil” isi plaseaza actiunea “undeva in secolul at XX-lea”, intr-un stat opresiv imaginar, dar verosimil, care imbina cele mai rele trasaturi ale birocratiei britanice a deceniului al cincilea, paranoia americana a anilor 1950, cu totalitarismul stalinist sau fascist si cu relele deceniului al noualea (de pilda obsesia pentru chirurgia plastica). In timp ce masinaria statala a lui Orwell se bazeaza pe un sistem oribil si imposibil de supraveghere, cel mai groaznic aspect

  4. mesaj de la: Alt coment
    Data: 20 Iunie 2010 la 19:47

    Ca si Winston Smith din “1984”, Sam Lowry (Jonathan Pryce) este un functionar de stat care, datorita unei povesti de dragoste, se alatura rebelilor si sfarseste prin a fi strivit de catre un caIau prietenos. Gilliam este insa preocupat mult mai mult de imaginar decat Orwell si creeaza pentru evenimentele sale un decor fantastic din care protagonistii nu pot scapa decat dand dovada de si mai multa fantezie. Sam isi imaginean (pe muzica cu inflexiuni latino-americane ce da

Lasă un comentariu