Code 46 este rezultatul colaborarii dintre regizorul Michael Winterbottom, producatorul Andrew Eaton si scenaristul Frank Cottrel Boyce. De cativa ani cei trei cochetasera cu ideea de a face un film de science fiction. Insa nu, asa cum ar fi fost de asteptat din partea echipei care a creat “The Claim” si “24 Hour” “Party People”, un film SF dominat de tehnologie, decoruri futuriste si efecte speciale. In schimb, desi plasata intr-un viitor apropiat care impartaseste multe din trasaturile prezentului, povestea combina elemente romantice cu elemente mitice, cu o atmosfera de thriller film noir si exploreaza astfel consecintele emotionale ale clonarii umane.
Dupa finalizarea filmului, “parintii” proiectului inca refuza sa il priveasca din perspectiva clara a unui film SF. “Daca l-am fi descris pur si simplu ca pe un science fiction, spectatorii s-ar astepta la mult mai multe elemente care sa aiba de-a face cu tehnologia, sau designul, sau cu diferentele dintre acum si atunci. Ideea noastra a fost de a construi o poveste de dragoste plasata in viitorul apropiat, intr-o lume pe care am gandit-o mai degraba printr-o paralela cu lumea de astazi, insa in care lucrurile se imbina putin altfel.” In acelasi timp, Code 46 este si o versiune moderna a unui thriller film noir clasic. Detectivul, William (Tim Robbins), ajunge in Shanghai pentru a investiga o crima si se indragosteste de criminala, Maria (Samantha Morton).
Ideea clonarii introduce un alt nivel de complicatii emotionale prin explorarea posibilitatii ca in viitorul apropiat sa fie posibil sa intalnesti si sa te indragostesti de o persoana de care esti legat genetic. Ceea ce i-a purtat pe creatorii filmului inspre clasicul mit al lui Oedip: “Povestea noastra a devenit mitica, mai mult o versiune abstracta a ideii ca nu poti controla de cine te indragostesti. Ni s-a parut extrem de atragatoare ideea de a lua o poveste de dragoste obisnuita, pe care oricine ar recunoaste-o, si de a o duce apoi la extrem introducand crima tabu a lui Oedip de a se fi culcat cu propria-i mama. De aici si provocarea elementului clonarii, a ideii ca William s-ar putea indragosti de cineva care este genetic identic cu mama lui, fara sa aiba habar de acest lucru.”
Code 46 este deci o poveste clasica de dragoste sortita esecului, insa cu intorsatura cruciala pe care o ofera posibilitatile genetice ale viitorului. “Ideea initiala,” spune producatorul Andrew Eaton, “era de a spune povestea unei iubiri imposibile, in care doi oameni se indragostesc, insa dintr-un motiv anume nu le este permis sa fie impreuna. “Brief Encounter”,” Casablanca” si “The English Patient” iau toate aceasta forma. Si in acest punct am introdus ideea clonarii, pentru ca povestea noastra devenise o versiune moderna a mitului lui Oedip, in care nu sta in puterea lui William si a Mariei sa controleze incestul.”
Scenaristul Frank Cottrel Boyce a fost surprins sa redescopere in acest proiect ramasite ale unui altuia: “Ceea ce e bizar in faptul ca William si Maria sunt inruditi genetic este ca tocmai aceasta rudenie genereaza emotii foarte puternice pe care ei nu le pot nici intelege nici controla. Nu stiu exact ce sunt sentimentele pe care le experimenteaza, si nu prea stiu ce sa faca in legatura cu aceste sentimente. Ii aveam de fapt in minte pe William si Dorothy Wordsworth, despre care scrisesem in scenariul pentru Pandemonium, al lui Julian Temple. William si Dorothy fusesera frate si sora, insa crescusera separati, iar cand au fost intr-un final reuniti, intalnirea a provocat multa confuzie si sentimente sexuale cu care cei doi nu au stiut cum sa se descurce.”
Cottrell Boyce a gasit incitanta ideea unei perechi de indragostiti care, precum personajele mitului antic, se gasesc la mila Sortii ineluctabile. In plus, existau paralele interesante cu idei contemporane asupra anumitor aspecte ale comportamentului uman ce par a fi programate genetic. “Ceea ce da putere tuturor povestirilor grecesti este ideea de Soarta. Astazi, societatea noastra inlocuieste ideea de Soarta cu genetica. Oamenii spun: «Nu este in puterea mea sa ma stapanesc, sunt predispus genetic sa fiu obez, temperamental, indragostit sau orice altceva».”
