Aprilie 1945. Berlinul este inconjurat de Armata Rosie. Hitler, impreuna cu liderii Partidului National Socialist s-au adunat intr-un bunker aflat in apropierea candva gloriosului Reichstag, pentru a pune la punct o strategie. Pe stazile din Berlin, soldatii, civilii si chiar copiii, sunt recrutati pentru a apara orasul.

Zdrobit si dezamagit, Hitler incepe sa realizeze ca sfarsitul este aprope. Comandantii, cu sotiile si amantele lor, alatui de cativa soldati, incep sa petreaca in nestire. Paranoia se instaleaza.

Bazat pe cartea “Pana in ultimul moment”, scrisa de secretara lui Hitler, Traudl Junge si pe “In interiorul bunkarului lui Hitler” de Joachim Fest, filmul lui Oliver Hirschbiegel, analizeaza chronologic, ultimele zile din viata lui Hitler (Bruno Ganz, “Wings of Desire”). Mare parte din actiunea filmului are loc in bunkarul unde se presupune ca liderul nazist s-a sinucis.

“Der Untergang” are de asemenea in prim-plan, sip e acei oameni, in care Hitler avea cel mai mult incredere. Eva Braun (Juliane Kohler,”Nowhere in Africa”), Traudl Junge (Alexandra Maria Lara, “Youth Withouth Youth”), Joseph Goebbles (Ulrich Matthes, “The Ninth Day”), si Albert Speer (Heino Ferch,”The Tunnel”), toti, jucand un rol important, in haosul ce cuprinse-se bunkerul, din moment ce caderea Berlinului era inevitabila. Ca rezultat, filmul reuseste sa surprinda nebunia si intensitatea cu care regimul se prabuseste, privita din mai mute puncte de vedere, nu doar ale lui Hitler.

In mare, firul narativ, este construit in jurul luptei interioare din Hitler, fiindu-I greu sa inteleaga si sa accepte ca viziunea lui asupra unei Germanii mari, incepe usor usor sa se sfarame. Marea realizare a filmului este extraordinara abilitate de a-l prezenta pe Hitler, intr-o mainera, asa cum foarte putine filme au facut-o. Oliver Hirschbiegel, ne ofera un om, cu un talent oratoric iesit din comun, dand, de asemenea dovada de o spectaculoasa tactica militara. Stie cum sa controleze emotiile generalilor sai precum stie sa ii si manipuleze.

Filmul te msica profund, nu pentru ca ti se comunica o poveste cu care poate nu erai familiar, ci pentru ca esti martorul renasterii unei personalitati istorice, ce nu a fost nicodata mai bine si mai adevarat descrisa intr-un film.