Cu acest film, Martin Scorsese se intoarce in lumea gangsterilor violenti (in cea mai mare parte) italo-americani, pe care o explorase in “Crimele din Mica Italie” (1973), urmarind destinele unor escroci locali pe parcursul  a 30 de ani. De la frecatul mangalului pe langa sirul de taxiuri, Henry Hill (Ray Liotta) trece la jefuitul masinilor, al pasagerilor din aeroporturi, la stoarcere de bani, vatamari corporale grave, trafic de droguri si,  in cele din urrna, la a fi informator. Pe parcurs, Henry se insoara cu o evreica (Lorraine Bracco) care, spre deosebire de femeile din familia Corleone, nu se poate tine departe de stilul de viata amoral al sotului sau. Mai importante sunt prietenille masculine ale eroului: cu jimmy (Robert De Niro), un talhar violent cu sage rece, si Tommy (Joe Pesci), un psihopat instabil care spera sa „ajunga”. In cele din urma, Henry este abordat de FBI si incepe sa dea informatii despre putinii sai prieteni ramasi in viata, sfarsind intr-un program federal special de protectie a martorilor.

Bazat pe cartea de nonfictiune “Wise Guy” de Nicholas Pileggi (care este si co-scenarist), “Goodfellas” este mai realist in vorbaria sa neincetata deck legendarul “Godfather” (1972). E de fapt perechea comediei “Casatorit cu mafia” (1988), descriind, ca si aceasta, maniere si modele din lumea crimei organizate. Pe fundalul unui baraj constant de melodii pop atent alese, de la Tony Bennett la Phil Spector si Sid Vicious, aceasta panorama a Americii ilegale are de-a face timp de doua ore si jumatate cu un grup de oameni absolut respingatori, tot mai corupti cu trecerea vremii, dar nu-si pierde nici o clipä puterea de atractie. De Niro, jucand cu o anumita rezerva un rol secundar, este infricosator in rolul unui bandit frustrat, dar imprevizibil, care pare uneori sa creada ca se va simti cu adevarat in siguranta abia atunci cand ii va omori pe toti din jurul lui. Si totusi, actorul dominant aici este Joe Pesci, care-I interpreteaza pe maniacul Tommy ca pe un Lou Costello asasin, trecand fulgerator de la vorbe de duh si vulgaritati la amenintari teribile sau la atrocitail pe fata. Fara sa moralizeze, filmul reuseste sa exprime ororile finale ale unei vieti aflate nu doar in afara legii, ci si in afara oricirei legi posibile.