Bill Condon, castigator al Premiului Academiei (pentru Gods And Monsters), pune sub microscop viata lui Alfred Kinsey, omul care a ajuns sa descopere cele mai bine pazite secrete ale natiunii. Ceea ce pentru Kinsey este la inceput un simplu proiect stiintific, sfarseste prin a se transforma intr-o adevarata epopee, de maxim interes personal, o calatorie neasteptata in misterele comportamentului uman.
Liam Neeson interpreteaza rolul lui Kinsey, care in 1948 a transformat intr-un mod ireversibil cultura americana datorita cartii sale, Sexual Behavior in the Human Male. Intervievand mii de persoane in legatura cu cele mai intime aspecte ale vietii lor, Kinsey a indepartat aura de mister si rusine care invaluia majoritatea practicilor sexuale. Lucrarea sa a fost cauza uneia dintre cele mai animate controverse culturale din secolul trecut – o dezbatere ale carei ecouri mai pot fi intalnite si in zilele noastre.
Folosind tehnica interviului, utilizat chiar de catre cercetator cu aplicatii pe teme
sexuale, Kinsey prezinta extraordinara ascensiune a savantului de la obscuritate la celebritate in plan mondial. Alfred Kinsey este fiul unui profesor de stiinte, care uneori mai preda si la scoala de duminica (John Lithgow). Razvratindu-se impotriva educatiei rigide pe care a primit-o acasa, atras de lumea simturilor, Kinsey isi desavarseste studiile la Harvard, specializandu-se in zoologie, mai precis in cercetari legate de albine.
Dupa ce este angajat pentru a preda biologia la Universitatea din Indiana, Kinsey o intalneste pe viitoarea sa sotie, o studenta sclipitoare, un spirit cu adevarat rebel – Clara McMillen (Laura Linney). Pe parcursul cercetarilor sale, isi da seama cat de lapidare sunt informatiile stiintifice cu privire la comportamentul sexual. Atunci cand studentii sfarsesc prin a-i cere sfatul cu privire la probleme legate de sex, el realizeaza ca nimeni n-a intreprins o cercetare clinica serioasa, care sa poata conferi raspunsuri credibile la astfel de intrebari.
Hotarandu-se sa exploreze intr-o maniera stiintifica tabuurile sexuale, extrem de incarcate din punct de vedere emotional, Kinsey recruteaza o echipa de cercetatori, printre care se numara Clyde Martin (Peter Sarsgaard), Wardell Pomeroy (Chris O’Donnell) si Paul Gebhard (Timothy Hutton). De-a lungul timpului, ei elaboreaza o rafinata tehnica a interviului, care-i ajuta pe oameni sa evadeze din constrangerile legate de rusine, teama si vinovatie, putand sa vorbeasca liber despre trecutul lor sexual. Kinsey incearca in acelasi timp sa creeze un mediu deschis din punct de vedere sexual intre membrii echipei si sotiile acestora, incurajandu-i sa vina in intampinarea revolutiei sexuale din anii `60.
Atunci cand Kinsey isi publica in 1948 studiul legat de comportamentul masculin, presa compara efectul acestuia cu cel al unei bombe atomice. In curand, Kinsey ajunge pe coperta tuturor publicatiilor importante, devine sursa de inspiratie pentru cantece si desene animate, editoriale si predici. Dar atunci cand tara se confrunta cu perioada Razboiului Rece, fiind marcata de un sentiment acut de paranoia, studiul lui Kinsey legat de comportamentul sexual al femeilor este vazut ca un adevarat atac la adresa valorilor americane traditionale. Dispretul si oprobiul public care vor urma publicarii acestei lucrari ii vor face pe sponsorii lui Kinsey sa-l abandoneze, chiar in perioada in care sanatatea savantului incepe sa se deterioreze. In acelasi timp, geloziile si nemultumirea produse de tentativa lui Kinsey de a-si crea propria comunitate sexuala utopica ameninta cu dezmembrarea echipei de cercetatori si cu expunerea acestora la judecata celor din afara.
Kinsey isi petrece ultimele zile incercand cu disperare sa stranga fonduri. Moare in 1965, temandu-se ca munca sa de-o viata intreaga n-a fost decat un esec. Doar in momentul contactului cu subiectul ultimului sau interviu isi da seama de impactul pozitiv pe care l-au avut lucrarile sale, dar si de faptul ca stiinta nu va reusi niciodata sa defineasca momentul in care se sfarseste sexul si incepe dragostea.