O privire salbatica, dar emotionanta, asupra Razboiului din Vietnam, vazut prin ochii unui tanar soldat, “Plutonul” ramane unul dintre cele mai impresionantefilme despre razboi facute vreodata si una dintre creatiile cele mai reusite ale regizoru.lui-scenarist Oliver Stone.

Primul in „trilogia despre Vietnam” a lui Stone — cel de al doilea si at treilea fiind “Nascut pe 4 iulie” (1989) si “Cer si pamant” (1993) —, “Plutonul” este povestea experientelor lui Chris Taylor (Charlie Sheen), un tanar idealist de 19 ani, provenit din clasa mijlocie, care se ofera voluntar in armata, fara sa stie ce orori il asteapta. Odata ajuns acolo, scrisorile sale catre cei de acasa (narate de Sheen, intr-o maniera uneori inspaimantator de similara cu cea in care tatal sau, Martin, narase filmul lui Francis Ford Coppola, “Apocalipse Now”) detaliaza relatiile sale cu tovarasii sai infanteristi si cu cei doi sergenti care conduc plutonul — tanarul hippy Elias Grodin (Willem Dafoe), care se drogheaza pentru a scapa de povara cosmarului din jurul sau, si violentul Bob Barnes (Tom Berenger), care se lupta pentru control asupra plutonului si asupra sufletului neintinat al lui Chris.

“Plutonul” are o perspectiva unica asupra razboiului in general si a Razboiului din Vietnam in special, in mare parte pentru ca Stone insusi a participat la conflict si se foloseste de film pentru a-si relata experientele. In fiecare scena, el examineaza situatia din toate punctele de vedere, astfel incat publicul nu e niciodata sigur din ce parte ar putea sa vina urmatorul atac, si creeaza un sentiment de disconfort si de insecuritate pe care spectatorul il traieste ca si cand ar fi martor la evenimentele haotice si terifiante. Cu ajutorul consultantului pe probleme militare Dale Dye, Stone creeaza o serie de imagini ardente, dezordonate ale unui razboi in care nu exista nici un erou hollywoodian, ci numai un tanar patriot care isi pierde treptat iluziile. Pentru Stone, filmul este o victorie personala, dupa ce zece ani se straduise sa transpuna scenariul pe ecran; pentru spectatori, este un clasic modern de neuitat.