1876. Un capitan cu sechele din armata americana pleaca in Japonia pentru a antrena trupele imparatului. Aici invata ce este onoarea, redescopera sensurile vietii si devine… ultimul samurai.

Tom Cruise isi alege cu scrupulozitate filmele in care joaca, mai ales când isi produce el insusi proiectele care il intereseaza. No more Top Gun sau Cocktail. De câtiva ani, de când a avut parte de Kubrick, nu a mai lucrat decât cu Brian De Palma, Steven Spielberg, John Woo si Cameron Crowe. Fie Jerry Maguire, fie Ethan Hunt, Cruise este FILMUL in care apare, fiind constient de faptul ca el il vinde. Numele sau apare la fel de mare precum titlul filmului, Ultimul samurai e Tom Cruise, la fel cum Tom Cruise este Ultimul Samurai. Spectatorii care se inghesuie sa-l vada pe Cruise sunt mai multi decât cei care ar vedea un film cu samurai cu X, Y sau Z. Regizorul sta cuminte in spate, pentru ca nu e un film de Kubrick, ci un film de Edward Zwick. Zwick nu e Ridley Scott, nu e Kubrick si nici Brian de Palma. Zwick este un model de regizor (si producator) exemplar in Hollywood, dar mai putin auteur respectat precum regizorii mentionati anterior. Cu toate astea e specialist in filme epice sau romantice (Glory, Legends of the Fall, Courage Under Fire, The Siege), pretuite de public si Academia AMPAS. Si Zwick, alaturi de Cruise, a creat o poveste eroica, epica, de moda veche, cu un touch asiatic, miros de praf de pusca, cavalcade sinucigase si sabii insângerate. E un fel de Gladiator cu sabii de samurai, coincidenta, story-ul e scris de John Logan care a comis si Colloseum-ul. Cu muzica epica de Hans Zimmer, filmat in Japonia si Noua Zeelanda de John Toll, colaboratorul nelipsit al lui Zwick. Din distributie se distinge niponul Ken Watanabe, care are o viitoare cariera de succes in Hollywood. Filmul a avut 4 nominalizari la Oscar, no win.

Ultimul samurai putea fi si Bruce Willis, si Mel Gibson, si Russell Crowe, dar putea fi doar un mare star hollywoodian, care sa tina pe umerii lui acest proiect costisitor si chiar riscant. Da, samuraii, artele martiale si alte chestii orientale sunt din nou in voga acum… daca Hollywood-ul i-a importat pe Jet Li, Chow Yun Fat, Michelle Yoh, Ang Li sau John Woo si a dat bani pentru Crouching Tiger, Hidden Dragon, daca Tarantino poate sa-l omoare pe Bill in doua volume, daca Zhang Yimou face Hero, Takeshi Kitano reface Zatoichi, totusi bataliile originale poarta marca japoneza, s-au purtat in Ran si Kagemusha, cavalcadele amintesc mereu de Cei sapte samurai, cuvântul seppuku l-am invatat din Harakiri, iar ultimul samurai ramâne pentru cei mai batrâni Toshiro Mifune…

Dar lectia de morala hollywoodiana e clasica, eroul e Cruise si el este cel care da lectii japonezilor la ei acasa, nu stiu ce impact si cum ar fi privit filmul in Japonia pentru ca el e un fel de Rambo in armura. Mi-aduce aminte de replica oyabunului din Black Rain (Ridley Scott, 1989), care-i spune gaijinului Michael Douglas: “voi ne-ati adus ploaia neagra“, adica Hiroshima, Nakasaki. Hollywood-ul ii raspunde din mileniul trei: Acum ne-am revansat, v-am dat inapoi ultimul samurai, vreti nu vreti, el e Tom Cruise pentru ca-l stie o lume intreaga. Si fetele ofteaza printre buze in timp ce prietenii lor stau la coada la bilete, “draga, e cu sânge, cu Japonia si alte alea, dar e Tom Cruise, nu, nu mai e cu Nicole, parca e mai sexy decât Russell Crowe…”